„Un secol de drept și relații internaționale. De la Societatea Națiunilor la Organizația Națiunilor Unite (1919/20-1945-2020)”


Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis vineri, 23 octombrie 2020, lucrările colocviului științific franco-român cu tema „Un secol de drept și relații internaționale. De la Societatea Națiunilor la Organizația Națiunilor Unite (1919/20-1945-2020)”, organizat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, în parteneriat cu Universitatea «Dunărea de Jos» din Galați – Centrul de Studii Internaționale și Drepturile Omului și Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice, în format online.

Regăsiți mai jos transcrierea discursul integral susținut de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej:

Domnule profesor.

Doamnelor și domnilor,

Distinși invitați,

Este pentru mine o deosebită onoare și un adevărat privilegiu să particip astăzi la deschiderea acestei manifestări, a acestui colocviu franco-român, dedicat dreptului internațional și evoluției acestuia vreme de un secol, trecând prin deosebitele realizări ale Societății Națiunilor, apoi ale Organizației Națiunilor Unite și ajungând astăzi în perioada contemporană, cu atâtea provocări și cu atâtea oportunități în același timp.

Permettez-moi de vous parler aussi en français, parce que c’est un colloque franco-roumain.

Je suis très honoré et privilégié de participer à l’ouverture de ce colloque franco-roumain. Il y a une grande tradition de colloques et des collaborations franco-roumaines dans le domaine du droit international. En tant que professeur à la Faculté de droit à l’Université de Bucarest, enseignant le droit international, et aussi en tant que président de la branche roumaine de l’Association de droit international, j’ai organisé avec les collègues du Centre de Droit International de Nanterre une série de colloques franco-roumaies – en 2008 et puis en 2015. On a publié des volumes très importants sur l’Actualité du droit des fleuves internationaux et aussi sur l’Actualité de droit des mers fermées et semi-fermées. Donc, je me rejoui de cette occasion et je félicite les organisateurs pour organiser un évènement de telle importance.

Permiteți-mi, vă rog, să continui în română. Într-adevăr, 2020 este un an foarte important pentru că el marchează 100 de ani de la fondarea Societății Națiunilor, un organism care a reprezentat o componentă esențială a sistemului creat prin Tratatele de Pace de la sfârșitul Primului Război Mondial. Importanța Societății Națiunilor nu rezidă atât de mult în eficacitatea sa – pentru că în ciuda unor realizări incontestabile, ea a eșuat în atingerea obiectivului său fundamental, și anume de a împiedica izbucnirea  unei noi conflagrații mondiale – ci în rolul său transformator față de relațiile internaționale și în lecțiile învățate care ulterior au fost utilizate de către Organizația Națiunilor Unite.

Prin consacrarea unui sistem de securitate colectivă și stabilirea în sarcina statelor membre a obligației de a încerca să rezolve diferendele internaționale prin mijloace pașnice – pentru că Societatea Națiunilor, după cum știm, nu a interzis războiul ca modalitate de realizare a politicii externe, ci a ”proceduralizat” modul în care statele pot să își soluționeze diferendele – Societatea Națiunilor a adus o contribuție, totuși, importantă prin modul în care a fost restrânsă, a fost limitată folosirea forței în relațiile dintre state.

Amintind despre importanța Societății Națiunilor, nu pot să nu evoc numele ilustrului diplomat român, Nicolae Titulescu, de două ori Președinte al Adunării Societății Națiunilor, în 1930 și 1931, și realizările pe care Nicolae Titulescu le-a propus și le-a adus în dezvoltarea dreptului internațional. Aș dori doar să reamintesc aici contribuția sa la definiția agresiunii prin Convențiile numite Convențiile Titulescu-Litvinov din 1933, de la Londra, care au pus bazele acestei definiții, ulterior preluate în celelalte documente ale Adunării Generale ONU și, ulterior, consacrate în principiul fundamental al interzicerii folosirii forței în relațiile internaționale.

De asemenea, nu pot să nu evoc contribuția sa la definirea conceptului suveranității de stat sau să amintesc conceptul pe care el l-a dezvoltat în opera sa cu privire la permeabilitatea frontierelor statele, care a prefațat, într-o anumită măsură, sistemul Schengen de astăzi.

De asemenea, nu pot să nu evoc personalitatea ilustrului jurist și diplomat român Vespasian Pella care, la rândul său, și-a adus o contribuție deosebit de importantă la dezvoltarea dreptului internațional penal, în calitate de părinte fondator al conceptului Curții Penale Internaționale, pe care astăzi o vedem funcționând la Haga în bună măsură urmând ideile pe care Vespasian Pella le-a menționat în opera sa. De asemenea, nu pot să nu evoc aici faptul că Vespasian Pella este creatorul definiției genocidului, chiar dacă denumirea în sine nu îi aparține – el folosea denumirea de „crimă de barbarie” pentru a desemna această crimă internațională, care astăzi este consacrată în statutele tribunalelor internaționale penale ad-hoc sau în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.

Moștenirea acestor diplomați și juriști români de marcă a fost o sursă de inspirație importantă pentru generațiile de juriști și diplomați care au urmat, dar și pentru sistemul internațional multilateral, pe care România îl susține în mod activ, așa cum România susține în mod activ multilateralismul și ordinea internațională bazată pe reguli sau ceea ce astăzi mai numim „statul de drept la nivel internațional” („International Rule of Law”).

Succesoarea Societății Națiunilor, Organizația Națiunilor Unite, împlinește în 2020, la rândul său, după cum spuneați, 75 de ani de existență, iar în această perioadă Organizația Națiunilor Unite a reușit să obțină o legitimitate universală și de necontestat, asigurând un forum pentru cele 193 de state membre care cooperează, uneori cu mai mult succes, alteori cu mai puțin succes, pentru gestionarea tuturor temelor de relevanță globală.

Valoarea Cartei ONU, documentul fondator al organizației, și de la a cărei intrare în vigoare mâine celebrăm 75 ani și marcăm astfel Ziua Națiunilor Unite, a fost dovedită pe parcursul acestor ani prin contribuția majoră la securitatea și stabilitatea internațională, la dezvoltarea economică, la promovarea drepturilor omului, democrației și definirii statului de drept la nivel internațional.

La cea de-a 75-a aniversare a ONU, așa cum am menționat și cu ocazia Summitului aniversar din marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU de anul acesta, spiritul de unitate, de solidaritate, de cooperare internațională care a ghidat crearea acestui sistem internațional rămâne crucial pentru atingerea obiectivelor Organizației și pentru a aduce mai multă ordine în relațiile internaționale.

Organizația Națiunilor Unite are un rol multiplu în ceea ce privește dezvoltarea dreptului internațional, în ceea ce privește promovarea supremației dreptului în relațiile internaționale, iar acest rol se manifestă inclusiv prin codificarea și dezvoltarea progresivă a dreptului internațional, prin intermediul Comisiei de Drept Internațional, al cărei membru am onoarea să fiu, dar și prin intermediul Comisiei Juridice a ONU (Comisia a VI-a a Adunării Generale ONU).

Nu am să vorbesc foarte mult despre Comisia de Drept Internațional, pentru că ea este foarte cunoscută prin contribuțiile sale la codificare și dezvoltare progresivă, la crearea unor cadre normative extrem de importante. Așa cum este cunoscut, lucrările Comisiei de Drept Internațional au dus la apariția unor convenții extrem de relevante pentru relațiile internaționale, care ghidează acțiunea statelor și a celorlalte subiecte de drept internațional astăzi: Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, Convențiile privind relațiile diplomatice și relațiile consulare, Convenția ONU privind dreptul mării, Convenția privind imunitățile statelor – care chiar dacă nu este încă în vigoare are un rol foarte important prin codificarea normelor de drept cutumiar existente deja – sau prin contribuția pe care Comisia de Drept Internațional a avut-o, la rândul său, prin propunerea de statut pe care a elaborat-o la un moment dat, la crearea Curții Penale Internaționale de astăzi. Evident, documentele pe care le propune Comisia de Drept Internațional sunt doar propuneri pe care, la rândul sau, Adunarea Generală ONU are libertatea de a le prelua sau nu și de a le dezvolta sau nu în documente normative cu valoare obligatorie sau cu valoare de soft law.

Doar să amintesc, aici, aș dori, un subiect care se află pe agenda Comisiei de Drept Internațional în acest moment și la care am lucrat în calitate de co-președinte al unui grup de studiu al Comisiei de Drept Internațional, și anume subiectul relației dintre creșterea nivelului mărilor și oceanelor – un subiect foarte important, care are legătură cu dezbaterea privind combaterea efectelor schimbărilor climatice – și dreptul internațional. Este un subiect care a intrat pe agenda Comisiei de Drept Internațional, pe agenda activă a Comisiei, anul trecut, iar anul acesta, împreună cu co-președintele grupului, doamna profesor Nilüfer Oral din Turcia, membru al Comisiei de Drept Internațional, am elaborat și prezentat Comisiei primul raport cu privire la aspectele legate de dreptul mării în relație cu creșterea nivelului mărilor și oceanelor și dreptul internațional.

Este un raport care urmează să fie dezbătut de către Comisie în perioada următoare. Vom avea săptămâna viitoare o interacțiune informală, de data aceasta, tot din cauza contextului pandemic care ne-a preocupat în acest an, împreună cu statele membre ONU în Comisia a VI-a a Adunării Generale ONU și vom vedea împreună care sunt reacțiile statelor cu privire la acest subiect de o deosebită importanță pentru statele insulare sau pentru statele care sunt expuse direct, dar și indirect, acestui fenomen al creșterii nivelului mărilor și oceanelor. Anul viitor, colegii mei din grupul de studiu vor continua acest efort prin elaborarea unui alt raport dedicat, de data aceasta, protecției persoanelor și drepturilor fundamentale care sunt afectate de creșterea nivelului mărilor și oceanelor, respectiv asupra modului în care acest fenomen afectează statalitatea, ca element important, fundamental, al dreptului internațional.

În ceea ce o privește, România a susținut nu doar aceste eforturi de la nivelul Comisiei de Drept Internațional, dar și creșterea rolului pe care Curtea Internațională de Justiție, ca organ principal judiciar al ONU, îl are la nivel internațional, pentru promovarea ordinii publice internaționale. Curtea Internațională de Justiție, succesor al Curții Permanente de Justiție Internațională din perioada Societății Națiunilor, și-a adus o contribuție extrem de importată pentru asigurarea respectării dreptului internațional, pentru asigurarea coerenței la nivelul sistemului normativ de drept internațional care guvernează relațiile dintre state și alte subiecte de drept internațional. România a susținut permanent importanța Curții Internaționale de Justiție și am militat pentru acceptarea cât mai largă de către statele membre ONU a jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție ca modalitate de creștere a influenței dreptului internațional și a justiției internaționale la nivelul comunității internaționale.

După cum cunoașteți, România a acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie acum cinci ani, la 23 iunie 2015. A fost, aș putea spune, un obiectiv foarte important al mandatului meu anterior ca ministru de externe. Acceptarea jurisdicţiei Curţii, care construiește pe acceptarea de către România  a jurisdicției Curții Permanente de Justiție Internațională în 1930, pentru 10 ani de zile, a fost un element important în a sublinia hotărârea României de a-şi fundamenta politica externă pe respectarea riguroasă a dreptului internaţional, ca şi pentru a arăta încrederea pe care o manifestă în Curtea Internaţională de Justiţie ca promotor a supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale.

Am spus-o întotdeauna și o repet de fiecare dată când îmi susțin cursul introductiv la Facultatea de Drept a Universității din București, în fața studenților anului II, când se începe studiul dreptului internațional, am spus întotdeauna că dreptul internațional are o relevanță practică, pragmatică, pentru România. Pentru că, pentru un stat ca România – care este, la nivelul globului, un stat de talie medie-, dreptul internațional este cel mai bun instrument de maximizare a eforturilor de politică externă, de eficientizare a demersurilor noastre diplomatice. Prin folosirea instrumentelor dreptului internațional, prin folosirea instanțelor internaționale, putem atinge obiective pe care altfel nu le-am putut obține prin negocieri diplomatice sau prin alte metode de soluționare a diferendelor. Un exemplu relevant în acest sens este Procesul de Delimitare Maritimă în Marea Neagră, finalizat în 2009, prin care România a reușit să obțină  la Curtea Internaţională de Justiţie 9700 km² de platou continental și zone economice exclusive în Marea Neagră, cu resurse importante de hidrocarburi, care vor asigura, în momentul în care va începe exploatarea lor, independența energetică a României, dar și a altor state din regiune. Mă refer aici la Republica Moldova, pe care o vom ajuta prin transferul acestor resurse prin gazoductul recent finalizat în această vară, dar și pentru alte state din regiune care sunt dependente de surse externe de gaz. România a reușit să obțină, astfel, la Curtea Internațională de Justiție, 80% din suprafața aflată în dispută, și mă bucur că, împreună cu colegii mei din echipa pe care am condus-o în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție în acest caz, am putut să celebrăm 11 ani, pe 3 februarie, de la acest moment foarte important.

Doamnelor și domnilor,

Omenirea se confruntă, în prezent, cu o gamă largă de provocări, de la conflicte extreme, la sărăcie extremă, schimbări climatice, pe care le-am menționat deja, încălcări ale drepturilor omului, la care se adaugă și provocările deosebite pe care le-a adus pandemia de COVID-19 asupra sistemului internațional.

Gestionarea eficace a acestor provocări necesită acțiuni comune, solidaritate și cooperare. Și din acest punct de vedere multilateralismul este esențial în valorificarea unor oportunități de redresare economică mai bună, mai echitabilă, mai verde, pentru economii incluzive și durabile și societăți în care, așa cum se spune astăzi la nivel ONU, „nimeni nu este lăsat în urmă”. Necesitatea unei cooperări multilaterale eficiente rămâne prin urmare un imperativ și această cooperare multilaterală eficientă nu poate să fie atât de eficientă dacă nu se bazează pe dreptul internațional, pe respectarea acestuia, pe ordinea globală bazată pe reguli.

La 75 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite, principiile Cartei ONU rămân în continuare valabile. Este însă necesară continuarea procesului de reformă, în așa fel încât Organizația să fie mai eficientă și mai adecvată scopului pentru care a fost creată.

Din 1955, de când România a devenit membru al Organizației, am dezvoltat o tradiție îndelungată în consolidarea și apărarea dreptului internațional și a multilateralismului. Respectul pentru dreptul internațional, respectul pentru multilateralism, având în centru Organizația Națiunilor Unite, este esențial pentru protejarea păcii și pentru asigurarea securității internaționale. Aceste elemente au fost și rămân elemente componente esențiale ale politicii externe a României. România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internațional în mod strict.

Actualul sistem internațional, sigur, care are în centrul său Organizația Națiunilor Unite, este unul imperfect, însă rămâne preferabil absenței unor reguli ferme și clare sau abordărilor de tip unilateral pe care, de altfel, le-am văzut manifestându-se în forme uneori destul de acute, inclusiv în acest an, în primele momente ale pandemiei de COVID-19. Din păcate, în ultima perioadă suntem martorii unor tendințe ale statelor de a recurge la măsuri unilaterale pentru promovarea  intereselor proprii. Este, prin urmare, pe de-o parte, imperativ să conștientizăm care sunt avantajele pe care le are în prezent sistemul actual multilateral și sistemul de drept internațional care s-a dovedit într-o anumită măsură funcțional și eficace, cel puțin până la momentul actual, dar în același timp, să lucrăm foarte atent și activ la adaptarea dreptului internațional la evoluțiile foarte dinamice ale societății internaționale. Pentru că așa cum am spus-o de mai multe ori, dreptul internațional este o fotografie a relațiilor internaționale de la un moment dat, o fotografie care încearcă să aplice reguli de ordonare a conduitei celor care se manifestă în relațiile internaționale, fie subiecte de drept internațional, fie alți actori care sunt activi în sfera relațiilor internaționale. Dar relațiile internaționale sunt mult mai dinamice. Ele sunt un veritabil film care se derulează în fața ochilor noștri, uneori cu o viteză considerabilă. Și de aceea este nevoie ca, din când în când, această fotografie să se schimbe, pentru a putea adapta, în mod adecvat, dreptul internațional și răspunsul normelor de drept internațional la realitățile lumii contemporane, cu provocările sale, uneori extrem de impredictibile. Din aceste motive, este necesar ca statele să continue să susțină în continuare Organizația Națiunilor Unite, organizațiile internaționale specializate și, în același timp, să contribuie cu bună credință la dezvoltarea dreptului internațional în conformitate cu ceea ce reprezintă valorile pe care relațiile internaționale doresc să fie protejate.

La cea de-a 75-a aniversare a Organizației Națiunilor Unite și a 65 de ani de la aderarea României la ONU, țara noastră rămâne un ferm susținător al ordinii internaționale bazate pe norme și pe multilateralism, reiterând angajamentul pentru, așa cum se folosește astăzi această sintagmă în sistemul onusian, angajamentul pentru „Națiunile Unite de care avem nevoie pentru viitorul pe care ni-l dorim”.

Salut, încă o dată, organizarea acestui colocviu de astăzi și urez, în continuare, dezbateri cât mai fructuoase tuturor participanților.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe al României

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s